Ingleza 2

#UNTL, 11 fevereiru 2019
Sentru Língua Ingleza (English Language Centre-ELC) nu’udar sentru formativu ida ne’ebé tutela iha Fakuldade Edukasaun Arte no Umanidade (FEAH) iha Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL) hodi halo formasaun ba estudante, dosente, no funsionáriu sira, kona-ba a akizisaun no abilidade di’ak liu ho dalen Inglés nian ba nível akadémiku no profissionál nian.

Diretór ELC nian Profesór Jorge Guterres da Conceição, hateten katak sentru língua ne’e estabelese iha tinan 2014, liuhosi kooperasaun entre UNTL nian ho Governu Austrália liuhusi East Timor English Language Program (ETELP).

Ingleza 1

“Dezde 2014, sentru ne’e fasilita estudante sira atu prátika sira-nia abilidade iha dalen Inglés, ho métodu hanorin no aprende ho halimar oinsa estudante sira bele ko’alia ingles”, haktuir tan Diretór ELC.

Iha fatin hanesan Diretór ELC Profesór Conceição hatutan tan katak atividade ne’ebé sentru ne’e hala’o maka dezenvolve métodu hanorin iha dalen Inglés, no fasilita formasaun ba estudante, dosente, no funsionáriu sira nomós fó teste ba kandidatu pós-graduasaun mestradu.

Entretantu Dekanu FEAH Professor Pedro Soares konsidera ELC importante tebes ba sivitas akadémiku sira ne’ebe inklui estudante, dosente, no funsionáriu sira nomós komunidade atu aprende dalen ingles.

Ingleza 3

“Fakuldade nia esperansa ba oin, ELC sei lori benefísiu ba joven timoroan sira bele kualifikadu iha língua Ingleza”, espresa Dekanu.

Atu asesu ba Sentru Língua Ingles (ELC) bele ba vizita Campus Liceu Dr. Francisco Machado, UNTL, ka bele konfirma liuhusi enderesu email Este endereço de email está protegido contra piratas. Necessita ativar o JavaScript para o visualizar..

 

Média UNTL / Estajiáriu: Salvador da Costa
Foto: Moises do Rego

Comment

 Pedro

#UNTL, 8 fevereiru 2019

Reitór Universidade Nacional Timor Lorosa'e (UNTL) Profesór Doutór Francisco Miguel Martins, hetan vizita kortezia husi Director Instituto de Defesa Nacional (IDN), Capitão de Mar e Guerra, Comandante Pedro Klamar Fuik Ph.D., iha Campus Central UNTL, Dili.

Pedro 1

Iha biban ida ne’e Dr. Pedro Klamar Fuik, ko'alia ho Reitor konaba possibilidade koperasaun akadémika entre UNTL no IDN, mos ba disponilibilidade Dr. Klamar Fuik atu habelar no espande ba komunidade akademika koñesimentu estratégico nian bazeia ba peskiza ne’ebe efetua tiha ona no tese douramento nian konaba iha área estratégica.

Média UNTL
Foto: Mateus Gonçalves

Comment

Bibleateka

Revista Diálogos (ISSN 2520-5927) nu’udar publikasaun tinan-tinan hosi Faculdade de Filosofia e Ciências Humanas Universidade Nacional Timor Lorosa’e nian. Hosi edisaun dahuluk iha 2016, Revista ida-ne’e nia objetivu entre objetivu hirak seluk maka sai nu’udar plataforma ba prodús no fahe koñesimentu, fó folin ba pluralidade sabér nian, haforsa abordajen ne’ebé hateke kle’an ba vizaun oioin kona-ba mundu, reflesaun, troka esperiénsia no hakle’an kestaun relevante sira ba sosiedade.

Ba edisaun 2019 (n. 4, tinan 4) aprezenta ho tema kona-ba “PSICOLOGIA: PROPOSTAS E PRÁTICAS EM TIMOR-LESTE”.

Ami konvida peskizadór hotu-hotu ne’ebé iha interese ba tema ne’e atu aprezenta sira-nia traballu. Ba edisaun ida-ne’e, hein atu simu artigu sira-ne’ebé ho asuntu kona-ba: istória no epistemolojia psikolojia nian; relasaun entre psikolojia no sosiedade; avaliasaun sira psikolojia nian; prátika psikoterápika sira; psikolojia no polítika públika sira; esperiénsia no intervensaun sira iha área psikolojia nian; kontestu kona-ba siénsia psikolójika iha Timor-Leste.

a) Revista ne’e haktuir norma sira APA nian;
b) Ami simu artigu sira-ne’ebé hakerek ho lian Tetun, Portugés no Inglés;
c) Artigu sira tenke hakerek ho Times New Roman, tamañu letra 12, espasi 1,5, másimu ho liafuan hamutuk 8000;
d) Artigu sira bele haruka to’o loron 15 Abríl 2019 ba e-mail: Este endereço de email está protegido contra piratas. Necessita ativar o JavaScript para o visualizar.

Bainhira presiza esklaresimentu ruma kona-ba tema revista nian no prazu atu haruka artigu sira, bele kontakta komisaun editoriál liuhosi e-mail: Este endereço de email está protegido contra piratas. Necessita ativar o JavaScript para o visualizar.

Atu konsulta versaun ateriór sira, bele haree iha site www.untl.edu.tl/en/ensino/faculdades/filosofia

Alessandro Boarccaech
Editor Revista Diálogos

Comment

Estudante nain 4#UNTL, 8 fevereiru 2019

Dekanu Faculdade Ciências Exatas, hosi Universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL), Profesór Doutór Samuel Freitas apresenta estudante nain hat (4) ba Reitór UNTL, Profesór Doutór Francisco Miguel Martins, molok sira desloka atu ba tuir Programa Intercâmbiu iha Universidade de Aveiro, iha Portugal, durante fulan ne’en (6).

Estudante hirak ne’e primeiru finalista husi Faculdade Ciências Exatas ne’ebe hatudu desempenho académica di'ak liu iha fakuldade refere. Entre sira nian haat ne’e, nain rua reprezenta disiplina matemátika no nain rua disiplina kímika.

Universidade Aveiro oferese oportunidade atu ba tuir interkámbiu hodi hasa'e estudante UNTL sira nia nível konhesimentu iha área kimika no matemätika nian.

“Estudante sira presiza eleva sira-nia conhecimento ho cultura no realidade nebe’e la hanesan hodi nune’e bele kontribui fali ba família, komunidade, sosiedade no universidade iha Timor-Leste,” hateten Reitór UNTL.

Reitór Martins mós subliña liután katak durante formasaun, bolseiru refere sei hetan oportunidade ba usa equipamentu laboratóriu no tuir formasaun ensino no aprendizajem ho karater diferensiadu relasiona ho realidade Timor-Leste nian.

Programa interkámbiu ida ne’e hetan apoiu finanseiru husi Governu Timor-Leste liu husi Fundu Desenvolvimentu Capital Humano (FDCH).

 

Média UNTL
Foto: Mateus Gonçalves

 

Comment

Reitor UNTL

#UNTL, 6 fevereiru 2019

Universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL) liuhusi Departamentu Pós-Graduasaun i Peskiza halo parseria ho IRASEC (Institutu ba Peskiza Kontenporánea Asia-Sudeste) hala’o semináriu ho tema “Governansa área kosteira iha kontekstu urbanizasaun turístika rápida i mudansa klimátika iha Sudueste Aziátiku”, iha Fundação Oriente, Dili.

Magnifiku Reitór Profesór Doutór Francisco Miguel Martins hateten semináriu ne’e importante atu tau hamutuk hanoin husi peskizadór sira atu prevene área kosteira ka tasi-ibun labele hamosu erozaun.

“Mudansa klimátika asuntu prioridade ba nasaun hotu, tan ne’e importante atu fo hanoin hodi kuidadu tasi ibun no rai-maran atu nune’e la bele mihis ba bebeik”, tenik Reitór.

Reitor UNTL 1

Reitor Martins hatutan seminariu refere halao atu matenek nain sira sei fó hanoin ruma ba Estadu nu’udar responsável ba nasaun tomak ninia area terrestre, marítima, no aerea.

“Ita presiza vizaun naruk nian atu hanakloken potensial bo’ot hosi ita nia komunidade kosteira sira. Iha nesesidade urjente atu dezenvolve estratejia informadu no sustentável ba susessu aban-bainrua nian, atu bele dada investimentu no vizitante ba área sira ne’e, ne’ebe la estraga ninia rekursu natural ka hamenus ninia potentialidade bo’ot,” haktuir tan Reitór Martins.

Liga ho asuntu kosteira ka tasi-ibun iha kontekstu urbanizasaun turístika peskizadór UNTL Profesór Januario Coreia hateten setór turizmu importante ba dezenvolvimentu sustentável.

“Bazeia ba estudu ne’ebé ami iha, hatudu katak koñesimentu iha área turizmu ne’e foin maka iha nivel altu, tanba ne’e presiza sensibilisaun ba komunidade atu hatene hodi kontribui ba dezenvolvimentu liuliu setór turizmu iha Timor-Leste bazeia ODS 13 kona-ba asaun klimátika”.

Iha semináriu ne’e peskizadór sira husi Tailándia, Indonézia, Austrália no Timor-Leste halao aprezentasaun sira-nia estudu kazu kona-ba metodolojia prevensaun área tasi-ibun nian husi impaktu negativu sira ba mudansa klimátika nian.

Média UNTL/ Estajiária: Leonia de Araújo
Foto: Moises do Rego

Comment