
Universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL) nia Faculdade de Agricultura (FAGRI) hala’o estudu avaliativu ida kona-ba impaktu asesmentu (impact assessment) ba Projetu Fini ba Moris (Seeds of Life) iha Suku Gariuai, Postu Administrativu Baucau Vila, no Suku Umanaico Postu Administrativu Venilale, Munisípiu Baucau, (10/04).
Projetu Fini ba Moris ne’e implementa iha tinan 2001 to’o 2016 husi Governu Australia iha munisípiu sira. Depois iha tinan 2016 entrega fali ba Governu Timor-Leste liuhusi Ministru Agrikultura, Pekuária, Peska no Florestas (MAPPF) ho produtu hitu ( batar, aifarina, fehuk midar, fore mungu, fore rai, no koto).

Relasiona ho estudu ne’e, Dekanu FAGRI nian Profesór Dr. Vicente de Paulo Correia hateten, iha peskiza ne’e atu hatene impaktu husi Projetu Fini Ba Moris depois entrega ba Governu Timor-Leste liuhusi Ministériu Agrikultura, Pekuária, Peska no Florestas ne’ebé antes ne’e apoiu husi governu Australia atu hadia moris agrikultór sira-nian.
“Objetivu husi peskiza ida-ne’e mak atu hatene lolos impaktu husi Projetu Fini ba Moris, ba komunidade sira ne’ebé hetan benefísiu husi projetu ne’e, no atu hatene ninia progressu to’o iha ne’ebé depois entrega ba Governu Timor-Leste liuhusi Ministeriu Agrikultura” hateten dekanu FAGRI.
Eis-Diretór CNIC ne’e mós akresenta, amostra ba peskiza ne’e hamutuk ema nain 700, iha teritóriu Timor laran, husi ema hirak ne’ebé hetan benefísiu no modelu ba peskiza hanesan Household Interview (entrevista uma kain), Nett Mapping (halo peskiza ba rede servisu), Focus Group Discussion (FGD) no Key Informan (Infromadór Xave).

Iha entrevista Peskizadór Profesór Matias Tavares, Ph.D iha Sentru Peskiza Agrikultura Munisípiu Baucau (09/04) hateten, iha sira-nia peskiza ne’e haree liubá atividade “Nett Mapping” hanesan halo diskusaun ho grupu peskizadór no asosiasaun sira.
“iha peskiza ne’e foku liubá atividade halo diskusaun ho peskizadór agrikultura no grupu habarak fini sira, atu komprende didiak lala’ok sistema fini iha Timor-Leste ne’e la’o oinsá, programa ne’e hala’o iha nível nasionál, munisípiu nomós iha sentru peskiza agrikultura nian”, hateten Peskizadór.
Iha fatin hanesan Sra. Regina Amaral, benefisiáriu husi Projetu Fini Ba Moris no Xefe Asosiasaun Waiteque, hateten, dadaun ne’e sira-nia asosiasaun kontinua implementa matadalan ne’ebé aprende durante fornese.
“Ha’u hanesan responsável ba Asosiasaun Waiteque sente kontente tebes, tanba liuhusi projetu ne’e bele fó vantajen di’ak ba família, no membru hotu ne’ebé hola parte iha grupu hetan moris diak, hanesan suporta oan sira ba eskola no nesesidade sira seluk. Alende ne’e ami kontinua implementa matadalan sira ne’ebé aprende durante Projetu Fini ba Moris implementa, tanba fó benefísiu diak ba ami”, hateten Regina.

Peskiza ne’e realiza, tanba servisu hamutuk UNTL ho Universidade Adelaide husi Australia ne'ebé fó fiar ba FAGRI hodi hala’o peskiza avaliasaun kona-ba impaktu asesmentu (impact assessment) ba Projetu Fini ba Moris (seeds of life). Implementa husi peskizadór nain hitu (7) hamutuk ho enumeradór nain sanulu resin rua (12) ho durasaun fulan lima (Dezembru 2023 to’o Abril 2024), husi munisípiu sanulu resin rua inklui RAOEA.
Média UNTL
: Agostinho da Curz e Silva & Mario Jónio Mendonça
Foto
: Mario Jónio Mendonça